~nr.723-724

S U M A R:

1. ŞEDINŢA SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

2. A FOST PUSĂ PIATRA DE TEMELIE A NOII CATEDRALE PATRIARHALE DIN BUCUREŞTI

3. MII DE PELERINI LA MÂNĂSTIREA PEŞTERA SFÂNTULUI APOSTOL ANDREI (JUDEŢUL CONSTANŢA)

4. ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI SĂRBĂTORITĂ DE BISERICA ORTODOXĂ

5. AMBASADORUL SUA LA BUCUREŞTI ÎN VIZITĂ PROTOCOLARĂ LA PATRIARHUL B.O.R.

6. PATRIARHIILE ROMÂNĂ ŞI RUSĂ AU CONVENIT ASUPRA CONTINUĂRII DIALOGULUI DINTRE ELE ŞI DINTRE CELE DOUĂ MITROPOLII DE LA CHIŞINĂU

7. SLUJBĂ DE PRIVEGHERE LA ALBA IULIA PENTRU SFÂNTUL SILUAN ATHONITUL

8. COLECTĂ DE ÎMBRĂCĂMINTE ŞI ÎNCĂLŢĂMINTE LA CRAIOVA

9. RELIGIILE MONOTEISTE ŞI ROLUL LOR ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ, SIMPOZION INTERNAŢIONAL LA CONSTANŢA

10. ORDINUL TERŢIAR BAZILIAN GRECO-CATOLIC A SĂRBĂTORIT UN DECENIU DE EXISTENŢĂ

11. A FOST LANSATĂ O CARTE DESPRE PRIMUL EPISCOP AL ROMÂNILOR DIN AMERICA

12. MĂRTURISITORI PENTRU HRISTOS ÎN TEMNIŢELE COMUNISTE – CICLU DE EMISIUNI LA RADIO REÎNTREGIREA

13. ARHIEPISCOPIA CATOLICĂ DE BUCUREŞTI ARE NEVOIE DE AJUTOR PENTRU PAROHIA DIN MEDGIDIA (JUDEŢUL CONSTANŢA)

IN MEMORIAM

14. ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN (1930 – 2007)

 

 

 

 

 

 

1. ŞEDINŢA SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

În zilele de 27 şi 28 noiembrie 2007, la reşedinţa patriarhală din Bucureşti a avut loc şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel Ciobotea. Membrii Sfântului Sinod au analizat, în timpul şedinţei, a doua parte a proiectului noului Statut pentru Organizarea şi Funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, în vederea definitivării şi aprobării acestuia. Proiectul în forma finală va fi trimis apoi guvernului României spre recunoaştere, potrivit noii Legi a Cultelor, aflăm dintr-un comunicat al biroului de presă al Patriarhiei Române.

Spre deosebire de vechiul Statut, în noul Statut, aprobat în unanimitate de Sfântul Sinod în seara zilei de 28 noiembrie 2007, sunt prevăzute mai multe trepte de consultare şi conlucrare a ierarhilor cu clerul şi credincioşii de la parohii, inclusiv în alegerea ierarhilor.

Consultarea ierarhilor cu clerul şi credincioşii mireni în vederea alegerii de noi ierarhi se realizează la nivel de eparhie, mitropolie şi patriarhie. În plus, noul Statut se armonizează mult mai bine cu sfintele canoane şi cu practica panortodoxă a alegerii ierarhilor ortodocşi, precizează un alt comunicat de presă al Patriarhiei Române, menit să demonteze acuzaţii apărute în presă potrivit cărora schimbarea modalităţii de alegere a ierarhilor ar duce la “fracturarea trupului Bisericii”.

Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Î.P.S. Bartolomeu Anania, a avut, de altfel, o intervenţie în timpul şedinţei Sfântului Sinod, în care atrăgea atenţia că articolele ”127-131 din actualul proiect de Statut elimină unul din principalele organisme eclesiale, cunoscut sub numele de Colegiul Electoral Bisericesc, prin simplul fapt că din procedura alegerii clerului superior este eliminată participarea efectivă a preoţilor şi mirenilor”. Detaliind noile trepte procedurale, şi anume mai întâi desemnarea, de către Sfântul Sinod, într-o şedinţă specială, a cinci sau şase candidaţi pentru ocuparea unui scaun vacant, apoi completarea acestei liste prin vot deschis, de către Adunarea Eparhială respectivă, cu unul sau două nume, în regim pur consultativ, şi în sfârşit alegerea de către Sfântul Sinod a unuia singur dintre candidaţii astfel nominalizaţi, Î.P.S. Bartolomeu aprecia că “noua procedură pentru alegerea clerului superior fără participarea preoţimii şi a laicatului suferă de importante vicii de fond”, considerând-o în final drept anticanonică, antieclesială şi inoportună.

În concluzie, ierarhul de la Cluj-Napoca propunea menţinerea textului articolelor 127-131 aşa cum a fost aprobat de Sfântul Sinod în şedinţa din 4-5 noiembrie 2005, precum şi textele corelate, şi, în funcţie de condiţiile şi cerinţele actuale, eventuale amendamente referitoare la proporţia numerică dintre membrii clerici şi mireni din Adunarea Eparhială, Adunarea Naţională Bisericească şi, implicit, din Colegiul Electoral Bisericesc. “Foarte important, mai spunea Î.P.S. Bartolomeu, ar fi să se reglementeze criteriile de integritate morală a membrilor mireni din Adunările Eparhiale, care devin şi membri ai Colegiului Electoral Bisericesc, de a căror calitate este – şi trebuie să fie – responsabil Chiriarhul locului. Pentru acurateţea acestor organisme legiuitoare, dar şi pentru a pune Biserica la adăpost de speculaţiile mass-media, ar fi indicat ca, o dată cu nominalizarea, fiecare candidat să citească şi să semneze o Declaraţie în sensul că nu este membru al vreunui partid politic, că nu a colaborat şi nu colaborează, benevol sau remunerat, cu nici o structură de informaţii secrete din ţară sau din străinătate, că nu aparţine nici unei organizaţii de care Biserica Ortodoxă Română s-a delimitat oficial şi că nu posedă decât bunuri dobândite pe cale cinstită.

Dacă acestor îmbunătăţiri li s-ar adăuga şi mult aşteptata transparenţă a Bisericii faţă de societatea pe care o slujeşte, se va putea vorbi, într-adevăr, de înnoirea pe care generaţia noastră, a celor mai vârstnici de aici, o visa îndată după Decembrie 1989“.

Discuţiile ulterioare au condus totuşi la adoptarea în unanimitate a noului statut.

2. A FOST PUSĂ PIATRA DE TEMELIE A NOII CATEDRALE PATRIARHALE DIN BUCUREŞTI

La 29 noiembrie 2007, începând cu ora 10.00, la Bucureşti a avut loc slujba de punere a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii noii Catedrale patriarhale. Slujba a fost oficiată de Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel Ciobotea, împreună cu membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu preoţi şi diaconi ai actualei Catedrale patriarhale. Noua Catedrală va fi construită pe terenul situat în Calea 13 Septembrie, între Ministerul Apărării Naţionale şi Parlamentul României.

La eveniment au participat personalităţi ale vieţii publice româneşti, preoţi şi credincioşi din capitală şi din localităţile apropiate, informează biroul de presă al Patriarhiei Române.

Lucrările de construcţie şi de amenajare a Catedralei Patriarhale vor începe în 2008 şi ar putea dura aproximativ şase ani, iar costurile noului locaş vor ajunge la 400.000.000 de euro, potrivit purtătorului de cuvânt al Patriarhiei, Părintele Constantin Stoica. Jumătate din sumă va fi alocată pentru construcţia la roşu, care va dura aproximativ trei ani, restul banilor urmând să fie cheltuiţi pentru lucrările de finisaj, pictură, împodobirea locaşului şi instalarea reţelei electrice şi a încălzirii, activităţi care ar putea dura încă trei ani.

În pridvorul Catedralei vor fi pictate biserici şi mănăstiri din toate provinciile ţării, pentru că orice român venit la Bucureşti, care vizitează Catedrala, trebuie să se regăsească în noua construcţie. Catedrala va avea o capacitate de aproximativ 5.000 de persoane, proiectul prefigurând şi o piaţă pentru un număr mult mai mare de credincioşi.

Ansamblul arhitectural va cuprinde Catedrala, aşezămintele patriarhale şi un parc public. Faţada principală va avea vedere spre cartierul 13 Septembrie, intrarea se va face dinspre Ministerul Apărării Naţionale, construcţia fiind vizibilă şi de pe Dealul Mitropoliei, se arată în proiectul Administraţiei Patriarhale. Suprafaţa construibilă este de şase hectare, restul terenului fiind folosit ca spaţiu de protecţie.

Ideea înălţării unui locaş de cult reprezentativ pentru poporul român a fost pusă prima dată în 1887. La acea dată, România îşi cucerise Independenţa de stat (1877) şi fusese proclamată regat (1881), iar Bisericii Ortodoxe Române îi fusese recunoscută autocefalia.

După primul război mondial şi desăvârşirea unităţii de stat a României, în 1918, Patriarhul Miron Cristea (1925 – 1939) a reluat în 1929 ideea construirii Catedralei Mântuirii Neamului, stabilind ca amplasament Piaţa Unirii, unde a şi pus piatra de temelie a acesteia.

În februarie 1999, Patriarhul Teoctist a sfinţit şi a pus ca piatră de temelie, tot în acest loc, o cruce.

Construirea Catedralei Mântuirii Neamului a suscitat de-a lungul timpului o serie de polemici între reprezentanţii Guvernului şi cei ai Primăriei Capitalei. B.O.R. a primit, începând din 1996, mai multe oferte din partea autorităţilor privind terenul pentru construirea Catedralei.

Prima propunere a fost Piaţa Unirii, iar în perioada 1999-2002 s-a discutat despre axul Bulevardului Unirii în faţa terenului pe care ar fi trebuit să se înalţe clădirea noii Opere.

Amplasamentul din Unirii a fost schimbat şi el de guvernul Năstase, care, în 2004, a transmis în folosinţa B.O.R. cinci hectare din Parcul Carol, pe platoul central, unde urma să se demoleze mausoleul în memoria “eroilor” comunişti pentru a face loc Catedralei. Traian Băsescu, pe atunci primar general al Capitalei române. s-a opus atunci acestei decizii, câştigând procesele în instanţă cu autorităţile care au emis autorizaţii pentru construirea Catedralei – Primăria sectorului 4 şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Au urmat dezbateri aprinse între tabăra celor care doreau ridicarea construcţiei în Parcul Carol şi persoanele care militau pentru prezervarea spaţiilor verzi.

La adunarea sinodală din 3 martie 2005, Patriarhul Teoctist a anunţat plenul Sfântului Sinod despre hotărârea Consiliului Naţional Bisericesc din 22 februarie 2005, prin care se acceptase terenul propus de Primăria Capitalei în Calea 13 Septembrie.

Locul acesta a fost analizat de experţi, arhitecţi şi ingineri, care l-au găsit potrivit pentru amplasarea Catedralei. Terenul are în jur de 11 hectare. Biserica Ortodoxă Română a cerut retrocedarea acestui teren, întrucât acolo au fost demolate câteva biserici, între care Spirea Veche, Izvor şi Albă Postăvari, iar alte două au fost translate pe alt amplasament: bisericile mânăstirii Mihai Vodă şi a Schitul Maicilor, spunea atunci Patriarhul Teoctist, care se declarase bucuros că locul este aproape de actuala reşedinţă patriarhală şi că este situat pe cea mai înaltă colină din Bucureşti.

“Are, deci, avantajul că este aproape atât de noi, cât şi de Parlament. Altă dată, cum bine ştiţi, a venit Parlamentul lângă noi, aici, pe Dealul Mitropoliei, acum mergem noi cu Catedrala pe Dealul Parlamentului. La sate, aţi văzut, biserica se află între şcoală şi primărie. Sediile autorităţilor locale, atât la sate, cât şi la oraşe, au fost totdeauna aproape de biserică. Ne apropiem şi noi acum de instituţia Parlamentului, autoritatea legislativă supremă a statului nostru. Vom fi proprietari pe terenul acela! Catedrala va avea şi o criptă dedesubt, iar aproape de ea o clădire în care va locui unul dintre Prea Sfinţiţii Episcopi vicari. Vor fi înălţate şi alte construcţii necesare, iar locul va fi împrejmuit”, preciza fericitul întru adormire Patriarh Teoctist Arăpaşu (1915 – 2007), potrivit documentarului privind viitoarea Catedrală, de pe site-ul www.patriarhia.ro

 

3. MII DE PELERINI LA MÂNĂSTIREA PEŞTERA SFÂNTULUI APOSTOL ANDREI (JUDEŢUL CONSTANŢA)

În ultima săptămână din această lună mii de pelerini din judeţele României şi-au îndreptat paşii spre mânăstirea „Peştera Sfântului Apostol Andrei”, locul în care a vieţuit şi s-a rugat Cen dintâi chemat,.fratele Sfântului Apostol Petru, în perioada în care a predicat Cuvântul Evangheliei strămoşilor poporului român.

Prăznuit în fiecare an în ziua de 30 noiembrie, creştinătorul românilor se bucură de o evlavie deosebită în rândul credincioşilor. Istoriografia, bazată pe izvoare literare, arată că, după tragerea la sorţi, Sfântul Apostol Andrei a primit misiunea de a predica Evanghelia Mântuitorului Hristos şi în vechea provincie a Dobrogei. Mai mulţi cercetători afirmă că locul în care a sălăşluit şi s-a rugat Apostolul Andrei a fost chiar aceasta cuprinsă acum în incinta mânăstirii ce-i poartă numele. Locaşul de cult este unicat în spaţiul monastic românesc, pentru că include primul altar creştin de pe teritoriul ţării. În apropierea mânăstirii se află un izvor, despre care se spune, la fel ca despre cel de la mânăstirea Dervent, că a apărut după ce Sfântul Apostol Andrei a lovit cu toiagul în piatră.

Anual, pelerini din întreaga ţară poposesc la această mânăstire pentru a intra în Peştera Sfântului Apostol şi pentru a se închina în faţa relicvariului ce conţine o parte din moaştele sale, dăruite în anul 2003 de către Mitropolia Kefaloniei – Grecia.

Şi în acest an, Arhiepiscopia Tomisului a organizat o serie de manifestări religios-culturale menite să sublinieze importanţa prăznuirii Întâiului chemat la Apostolie.

Astfel, în zilele de 28 şi 29 noiembrie, la Hotel Malibu din Mamaia, a avut loc a doua ediţie a simpozionului naţional „Începuturile creştinismului românesc”, pe care Arhiepiscopia l-a organizat în parteneriat cu Primăria municipiului Constanţa.

Actuala ediţie a fost dedicată şi împlinirii a 1600 de ani de la săvârşirea Sfântului Teotim I, Arhiepiscop al Tomisului la sfârşitul secolului al III-lea. Au participat şi câţiva istorici bulgari, între care Alexander Mincev, specialist în istoria creştinismului la Dunărea de Jos, şi Gheorghi Gheorghiev Atanasov, director al muzeului din Silistra. (programul simpozionului se află postat pe situl: www.arhiepiscopiatomisului.ro) Organizatorii şi-au propus permanentizarea simpozionului, având convingerea că, anual, începuturile creştinismului românesc pot fi dezbătute într-un cadru academic, astfel încât fiecare dintre specialişti să îşi aducă valoroasa contribuţie asupra acestui domeniu.

În după-amiaza de 29 noiembrie, raclele cu moaştele Sfinţilor Epictet şi Astion au fost aşezate spre închinare alături de relicvariul cu moaşte ale Sfântului Apostol Andrei, în mânăstirea Peştera Sfântului Apostol Andrei

A urmat slujba de priveghere oficiată de Înalt Prea Sfinţitul Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului.

În ziua următoare, Sfânta Liturghie a fost oficiată, la mânăstirea Peştera Sfântului Apostol, de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi.

La Casa de Cultură din Constanţa a avut loc în seara de 29 noiembrie tradiţionalul concert de ziua Sfântului Apostol Andrei, susţinut de corul Teodoxa, grupul coral Sfântul Apostol Andrei al mânăstirii Dervent, corul Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi corul seminarului teologic din acelaşi oraş.

Cu această ocazie au fost cântate în public şi primele colinde din acest an, informează biroul de presă al Arhiepiscopiei Tomisului.

 

4. ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI SĂRBĂTORITĂ DE BISERICA ORTODOXĂ

La 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, în toate catedrale şi bisericile eparhiale, parohiale şi mânăstireşti, precum şi în locaşurile de cult ale şcolilor de teologie se va oficia slujba Te Deum-ului şi vor fi pomeniţi înaintaşii, sfinţi şi martiri, care au înfăptuit actul sfânt de unitate naţională a românilor din 1918.

La Catedrala patriarhală, după săvârşirea Sfintei Liturghii, Prea Fericitul Părinte Daniel Ciobotea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va săvârşi, începând cu ora 12.00, slujba de pomenire a ostaşilor şi luptătorilor români căzuţi pentru apărarea patriei şi a unităţii naţionale, informează biroul de presă al Patriarhiei Române.

 

 

 

5. AMBASADORUL SUA LA BUCUREŞTI ÎN VIZITĂ PROTOCOLARĂ LA PATRIARHUL B.O.R.

La 26 noiembrie curent, Prea Fericitul Părinte Daniel Ciobotea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, l-a primit pe Excelenţa Sa Nicholas Taubman, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, cu care ocazie a avut loc.un schimb de opinii privind rolul Bisericilor creştine şi al altor comunităţi religioase în promovarea valorilor, în apărarea vieţii şi a demnităţii umane în faţa provocărilor unei societăţi secularizate.

Remarcând că Biserica este instituţia care se bucură de cea mai mare încredere în rândul locuitorilor României, ambasadorul Taubman a apreciat implicarea acesteia în problemele societăţii.

La rândul său, Părintele Patriarh Daniel a arătat disponibilitatea Bisericii Ortodoxe Române la dialog şi cooperare cu alte confesiuni creştine şi comunităţi religioase, pentru o mărturie comună asupra valorilor pe care le împărtăşesc în lumea de astăzi, informează biroul de presă al Patriarhiei Române.

 

6. PATRIARHIILE ROMÂNĂ ŞI RUSĂ AU CONVENIT ASUPRA CONTINUĂRII DIALOGULUI DINTRE ELE ŞI DINTRE CELE DOUĂ MITROPOLII DE LA CHIŞINĂU

În ziua de 22 noiembrie curent, la mânăstirea Troyan din Bulgaria a avut loc întâlnirea delegaţiei Patriarhiei Române, compusă din Î.P.S. dr. Nifon Mihăiţă, Arhiepiscopul Târgoviştei, P.S. dr. Casian Crăciun, Episcopul Dunării de Jos, P.S. dr. Ciprian Câmpineanul, Episcop vicar patriarhal, Vlad Cubreacov, consilier al Mitropoliei Autonome a Basarabiei şi Pr. dr. Michael Tiţa, în calitate de consultant, cu delegaţia Patriarhiei Moscovei, compusă din Î.P.S. Onufrie, Mitropolit de Cernăuţi şi Bucovina, P.S. Mark, Episcop vicar de Egorievsk, P.S. Marchel, Episcop de Bălţi şi Făleşti, Pr. protoiereu Nicolai Balaşov şi Pr. Serghei Chovorun, în calitate de consultant, în legătură cu reactivarea de către Mitropolia Autonomă a Basarabiei a unor eparhii existente până în anul 1944, forţate să-şi suspende activitatea o dată cu ocuparea Basarabiei de către armata sovietică.

Dialogul dintre cele două Patriarhii, reluat după opt ani, s-a desfăşurat într-o atmosferă de frăţietate ortodoxă, fiecare dintre părţi prezentând punctul său de vedere. Deşi poziţiile privind reactivarea eparhiilor sunt diferite, totuşi s-a căzut de acord asupra necesităţii aprofundării tuturor aspectelor ce pot conduce la clarificarea situaţiei complexe bisericeşti din statul independent Republica Moldova, unde coexistă două tradiţii bisericeşti ortodoxe: cea românească şi cea rusească.

Ţinând cont de această situaţie specială, cele două delegaţii au convenit asupra necesităţii cooperării frăţeşti şi continuării dialogului atât pe plan local, între cele două Mitropolii existente astăzi în Republica Moldova, cât şi între cele două Patriarhii ortodoxe surori, care trebuie să ajute Ortodoxia din acest stat independent să-şi dezvolte activitatea sa misionară şi pastorală într-o vreme a secularizării şi a proliferării sectelor.

Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române a reafirmat dorinţa ca cele două Mitropolii Ortodoxe din Republica Moldova să cultive dialogul şi cooperarea frăţească între ele, iar cele două Patriarhii să găsească împreună o soluţie canonică şi pastorală adecvată complexităţii situaţiei din zonă, pentru apărarea şi promovarea Ortodoxiei, informează biroul de presă al Patriarhiei Române.

 

7. SLUJBĂ DE PRIVEGHERE LA ALBA IULIA PENTRU SFÂNTUL SILUAN ATHONITUL

La 26 noiembrie curent, în biserica memorială „Mihai Viteazul” din Alba Iulia a fost cinstit Sfântul Siluan Athonitul, la împlinirea unui an de când acesta i-a devenit patron spiritual şi a 20 de ani de la canonizarea sa.

În preziua sărbătorii, de la ora 18.00, a fost slujită slujba Privegherii, care a cuprins Vecernia Mare cu Litie, Utrenia şi Sfânta Liturghie. În cadrul acestor slujbe au fost scoase spre închinare părticele din moaştele Sfântului Siluan Athonitul.

Cuviosul Siluan Athonitul, unul dintre cei mai mari sfinţi din secolul al XX-lea, este prăznuit de Biserica Ortodoxă de două ori pe an: la 24 septembrie – ziua mutării sale la Domnul, şi la 26 noiembrie – ziua canonizării lui.

Născut în anul 1866, în Rusia, la vârsta de 27 de ani a plecat în Sf. Munte Athos, la mânăstirea rusească Sf. Pantelimon, unde devine monah şi va vieţui până la adormirea sa întru Domnul, la 24 septembrie 1938.

Privită din exterior viaţa sa nu este spectaculoasă. Dar însemnările sale, publicate împreună cu o foarte consistentă introducere de către ucenicul său, Arhimandritul Sofronie Saharov (1896-1993), ne descoperă profunzimea vieţii sale duhovniceşti ce l-a condus la acea cunoaştere a lui Dumnezeu prin experienţă, care este viaţa veşnică. Încă de la începutul vieţii sale duhovniceşti a primit un mare har de la Dumnezeu văzându-L pe Hristos viu. Vederea nu a durat decât o clipă dar, după cum scrie Părintele Sofronie, inima şi trupul său au fost năpădite cu totul de un foc atât de năpraznic încât dacă vederea ar fi durat mai mult, n-ar mai fi putut să supravieţuiască. De atunci nu a mai putut uita privirea lui Hristos, o privire de o negrăită blândeţe, nesfârşit iubitoare, plină de pace şi bucurie. În toţi anii vieţii sale, care se vor scurge mai apoi, el a dat neobosit mărturie că Dumnezeu este iubire, iubire nesfârşită, nepătrunsă.

Actul de canonizare îl numeşte pe Sfântul Siluan „dascăl profetic şi apostolic al Bisericii”, ceea ce înseamnă o recunoaştere a importanţei deosebite pe care acest sfânt, depăşind limitările naţionalităţii, o are pentru întreaga Biserică a lui Hristos.

Scrierile Sfântului Siluan au cunoscut o răspândire foarte mare, fiind traduse în peste 15 limbi, din întreaga lume, inclusiv în limba română, marcând decisiv viaţa a numeroşi contemporani, care s-au convertit sau reconvertit la o dreaptă înţelegere a cunoaşterii şi trăirii în Hristos.

Mesajul învăţăturii Sfântului Siluan Athonitul ar putea fi rezumat astfel:
„După ani îndelungaţi de nevoinţă pentru păstrarea harului dumnezeiesc, Sf. Siluan a primit de la Hristos un cuvânt care este de fapt un mesaj adresat umanităţii contemporane: ‚Ţine mintea în iad şi nu deznădăjdui!’ Împlinirea acestui cuvânt l-a ajutat pe Sfântul Siluan să lupte cu mândria, dobândind smerenia lui Hristos, a relatat pentru biroul de presă al Arhiepiscopiei ortodoxe a Albei Iulia parohul bisericii memoriale „Mihai Viteazul”, Pr. Florin Botezan..

La această biserică se oficiază în fiecare zi de vineri Paraclisul Cuviosului Siluan Athonitul, iar grupul psaltic „Lumină Lină”, care cântă în strana ei, a editat un CD cu Paraclisul Cuviosului şi de Dumnezeu Purtătorul Părintele Siluan Athonitul.

 

8. COLECTĂ DE ÎMBRĂCĂMINTE ŞI ÎNCĂLŢĂMINTE LA CRAIOVA

Societatea Ortodoxă a Femeilor Române, filiala Craiova, organizează în această perioadă premergătoare sărbătorii Naşterii Domnului o colectă de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru tinerii cu vârste între 14 şi 22 de ani, aflaţi în detenţie la Penitenciarul de Minori şi Tineri din Craiova.

Acţiunea are drept motto cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur, “Dragostea este bucuria de a face altora bucurie”. În acest spirit, cei care doresc să se alăture acestei acţiuni umanitare, o pot face la sediul Societăţii din str. Matei Basarab, nr. 17 (vizavi de Catedrala Mitropolitană “Sf. Dumitru”), de luni până vineri, între orele 08.30 – 14.30, informează preşedinta filialei din Craiova, Adriana Bursuc.

 

9. RELIGIILE MONOTEISTE ŞI ROLUL LOR ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ, SIMPOZION INTERNAŢIONAL LA CONSTANŢA

În organizarea Centrului de Studii şi Cercetări Religioase şi Juridico-Canonice al celor Trei Religii Monoteiste (mozaică, creştină şi islamică), afiliat Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii Ovidius – Constanţa, la sediul Arhiepiscopiei ortodoxe a Tomisului s-a desfăşurat, la 27 noiembrie curent, Simpozionul internaţional cu tema: „Religiile monoteiste şi rolul lor în societatea zilelor noastre”.

Au conferenţiat prelaţi şi demnitari ai celor trei religii monoteiste – rabini, muftii, ierarhi ortodocşi şi romano-catolici, pastori ai cultelor religioase protestante etc., profesori universitari (teologi, jurişti, filosofi), oameni de cultură, jurnalişti etc. din ţară şi de peste hotare. Printre aceştia s-au aflat Rabinul Sorin Shlomo Rosen al Comunităţilor Evreieşti din România, prof. univ. dr. Yusuf Ziya Kavakci, conducătorul comunităţii musulmane din Dallas, Texas, dr. ing. Jose Blum, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Mgr. Ştefan Ghenţa, vicar al Dobrogei din partea Arhiepiscopiei catolice a Bucureştilor, Muftiul Muurat Iusuf al Cultului Musulman din România, drd. Daniel Fodorean, preşedintele comunităţii baptiste din Constanţa, Pr. prof. univ. dr. Ioan Caraza, Facultatea de Teologie – Universitatea Bucureşti, Pr. prof. univ. dr. Ion Popescu, decan al Facultăţii de Teologie – Universitatea din Piteşti, Pr. prof. univ. dr. Ioan Stancu, prodecan al Facultăţii de Teologie – Universitatea din Piteşti, Pr. prof. univ. dr. Stoica Ion, prodecan al Facultăţii de Teologie – Universitatea Valahia din Târgovişte, Pr. prof. univ. dr. Emilian Cornitescu, Facultatea de Teologie – Universitatea Ovidius, Pr. prof. univ. dr. Marin Velea, Facultatea de Teologie – Piteşti, Pr. prof. univ. dr. Ştefan Buchiu, Facultatea de Teologie – Bucureşti, Pr. prof. univ. dr. Tache Sterea, Facultatea de Teologie – Bucureşti, conf. univ. dr. Mihai Vladimirescu şi lect. univ. dr. Sergiu Popescu, Facultatea de Teologie – Universitatea din Craiova, prof. univ. dr. Ibram Nuredin, directorul colegiului Kemal Atatürk – Universitatea Ovidius, Pr. conf. univ. dr. Nechita Runcan, prodecan al Facultăţii de Teologie, Constanţa, Pr. lect. univ. dr. Leon V. Dură, Facultatea de Teologie – Piteşti, Pr. lect. univ. dr. Istodor Gheorghe, Facultatea de Teologie – Constanţa, Pr. lect. univ. dr. Popescu Gheorghe, Facultatea de Teologie – Constanţa, Pr. lect. univ. drd. Mihail Spătărelu, Facultatea de Teologie – Constanţa, drd. Aurelia Mihaela Costache, stareţa mânăstirii Pasărea, Bucureşti şi directoarea seminarului teologic liceal ortodox Sf. Filotea, Protos. asist. univ. drd. Maxim Vlad, Facultatea de Teologie – Constanţa, Pr. drd. Aurelian Ştefan, consilier cultural al Arhiepiscopiei Tomisului, Pr. drd. Ion Mărăcineanu, Facultatea de Teologie – Constanţa, Pr. prof. univ. dr. Nicolae V. Dură, Prodecan al Facultăţii de Drept, Universitatea Ovidius Constanţa, Pr. lect. univ. dr. Stelian Manolache, Facultatea de Teologie – Constanţa.

Alocuţiunile şi lucrările ştiinţifice prezentate în cadrul simpozionului vor fi publicate în Actele Congresului, sub forma unui volum special consacrat acestui „eveniment unic în peisajul spiritualităţii şi culturii româneşti, ca şi în cel al vieţii politico-sociale din România”, aflăm dintr-un comunicat de presă semnat de Pr. pof. univ. dr. Nicolae V. Dură, prodecanul Facultăţii de Drept şi directorul Centrului de studii şi cercetări religioase şi juridico-canonice al celor trei religii monoteiste, de la Constanţa.

* * *

La propunerea decanatului Facultăţii de Teologie şi a Î.P.S. dr. Teodosie Petrescu, profesor universitar, Senatul Universităţii Ovidius din Constanţa a conferit titlul de Doctor Honoris Causa academicianului profesor dr. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române.

Festivitatea a avut loc la 26 noiembrie, în Sala Senatului din campusul Universităţii Ovidius.

Membru corespondent din martie 1991 şi membru titular din noiembrie 1992 al Academiei Române, preşedinte al secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române din 1993, reales în 1997 şi 2001), preşedinte de onoare din 2005 al secţiei de Ştiinţe Istorice şi vicepreşedinte al Academiei Române din 2006, acad. Dan Berindei este autorul a circa 50 de cărţi şi 550 lucrări ştiinţifice; circa un sfert din acestea au fost publicate în ţară sau peste hotare în limbi de circulaţie internaţională, în reviste de specialitate sau volume de profil în Austria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, China, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Statele Unite, Turcia, Ungaria etc.

Este membru fondator al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, al Comisiei de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie şi totodată vicepreşedinte al ei de la fondare (2 aprilie 1971), devenind apoi, după moartea profesorului Mihai Berza, preşedintele ei (17 decembrie 1981), membru fondator al Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale (ADIRI), membru fondator şi membru în Comitetul de conducere al Fundaţiei europene “N. Titulescu” din martie 1991. În 1994 a fost ales membru titular al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere, iar în 1996 membru titular al Academiei Polone de Ştiinţe şi Litere din Cracovia. Din iunie 1992 este delegat permanent al Academiei Române pe lângă Uniunea Academică Internaţională.

Face parte din 16 organisme ştiinţifice internaţionale de profil, ocupând în unele şi funcţii de conducere. Este de asemenea redactor-şef al publicaţiilor “Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice a Academiei Române”, “Revue Roumaine d’Histoire” şi “Studii şi materiale de istorie modernă”, membru al comitetelor de redacţie ale publicaţiilor “Historia Urbana”, “Arhiva genealogică”, “Cahiers Charles Fourier” (Besançon) şi “Revue d’Europe Centrale” (Strasbourg-Paris) şi membru al consiliilor ştiinţifice ale revistelor “Magazin istoric” şi “Dosarele istoriei”, aflăm din aceeaşi sursă.

 

10. ORDINUL TERŢIAR BAZILIAN GRECO-CATOLIC A SĂRBĂTORIT UN DECENIU DE EXISTENŢĂ

La mânăstirea “Sf. Macrina” din Cluj-Napoca a avut loc, în zilele de 24 şi 25 noiembrie curent, o şedinţă festivă dedicată împlinirii a 10 ani de la depunerea Legământului Terţiarilor din Ordinul al Treilea Bazilian (OTB), ordin format din credincioşi greco-catolici laici şi afiliat Ordinului călugăresc al Sfântului Vasile cel Mare (OSBM).

Programul sărbătorii a început cu Sfânta Liturghie celebrată de P.S. Florentin Crihălmeanu, Episcop de Cluj-Gherla, şi a continuat cu o prezentare însoţită de imagini a Ordinului Terţiar Bazilian, a activităţilor desfăşurate în cei 10 ani de existenţă.

Au fost prezenţi, ca invitaţi, superiorii celor două Provincii Baziliene Române, Maica Valentina –Virginia Hădărău şi Pr. Ieromonah Ioan Laurean Dâboc, Pr. Ermil Alexandru Jurja OSBM, fondatorul OTB, călugări şi călugăriţe din OSBM.

În ziua următoare, în biserica mânăstirii „Sfânta Macrina” a fost celebrată din nou Sfânta Liturghie arhierească, în cadrul aceteia membrii Ordinului Terţiar Bazilian reînnoindu-şi Legământul, conform Regulei acestui Ordin.

În urmă cu zece ani, depunerea Legământului Terţiar Bazilian şi totodată înfiinţarea ordinului au avut loc în cadrul unei ceremonii condusă de Ieromonahul Silvestru Augustin Prunduş (1915 – 2004), membru de frunte al rezistenţei greco-catolice din Cluj şi, după decembrie 1989, Superior Provincial al Ordinului „Sfântul Vasile cel Mare”.

De la întemeiere, Ordinul Terţiar Bazilian, cu o componenţă de 11 şi în scurt timp de 29 persoane, a desfăşurat un program zilnic de rugăciune, fiind organizate şi întâlniri lunare ale grupei.

În prezent, terţiarii bazilieni por fi întâlniţi în fiecare dimineaţă în biserica mânăstirii „Sfânta Macrina” unde, după ce participă la Sfânta Liturghie şi uneori la ruga de obşte a surorilor baziliene (desfăşurată dimineaţa devreme), continuă prin a-şi împlini propriul program de rugăciune în faţa Sfântului Altar, informează biroul de presă al Episcopiei greco-catolice de Cluj-Gherla.

 

11. A FOST LANSATĂ O CARTE DESPRE PRIMUL EPISCOP AL ROMÂNILOR DIN AMERICA

La 23 noiembrie curent, la Facultatea de Teologie ortodoxă din Alba Iulia a avut loc lansarea cărţii „Prea Sfinţitul Policarp. Însemnări despre unchiul Pompei” de Radu Şerban. La eveniment au participat, alături de autor, Î.P.S. Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul ortodox al Albei Iulia, Arhidiacon lect. univ. drd. Alin Albu şi Dan Neguţ, directorul editurii Dareco, în care a apărut cartea.

În completare, Televiziunea Română a proiectat filmul „In Memoriam Policarp Moruşca”, în regia Cristinei Ionescu, avându-l ca director de imagine pe Silviu Andrei.

Înainte de a ajunge Episcop, Pr. Policarp Moruşca a fost învăţător confesional, apoi preot de ţară (parohia Şeica Mare, Arhiepiscopia Sibiului) şi duhovnic al soldaţilor în timpul primului război mondial; în 1920-1924 a fost redactor al Revistei Teologice şi apropiat colaborator la Telegraful Român, iar în 1920-1921 a fost duhovnic al Academiei Teologice de la Sibiu, unde a predat şi Dreptul Canonic; în anii 1925 – 1935 a fost stareţ la mânăstirea Hodoş-Bodrog, ascultare din care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales, la 26 ianuarie 1935, ca Episcop al românilor din America, primul în istoria acestei Biserici.

Revenit în ţară în iulie 1939, pentru a participa la lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Episcopul Policarp Moruşca nu va mai putea pleca înapoi în SUA, întâi din cauza primului război mondial, apoi, după instalarea regimului comunist, este reţinut în mod forţat în ţară, situaţie care avea să se menţină până la sfârşitul vieţii sale, petrecut la 26 octombrie 1958. A fost locţiitor de Episcop la Ismail (1941-1944) şi locţiitor de Episcop al Maramureşului (1945-1946), dar ierarhul Policarp Moruşca s-a considerat întotdeauna Episcopul legitim al românilor din America, de care s-a simţit sufleteşte foarte ataşat şi de care a fost pe nedrept despărţit. În anul 1948 a fost pensionat forţat de autorităţile comuniste, sau, altfel spus, „pus în retragere”, la fel ca alţi mulţi ierarhi care deveniseră incomozi prin felul lor de a se manifesta.

„Ambasadorul Ortodoxiei româneşti peste mări şi ţări” a rămas, prin scrierile sale de o valoare certă şi iubirea sa faţă de românii din America, pe care i-a păstorit, un „formator de conştiinţe” şi un păstor mereu interesat de buna vieţuire şi de mântuirea credincioşilor săi, informează biroul de presă al Arhiepiscopiei ortodoxe de la Alba Iulia..

 

12. MĂRTURISITORI PENTRU HRISTOS ÎN TEMNIŢELE COMUNISTE – CICLU DE EMISIUNI LA RADIO REÎNTREGIREA

Începând din 23 noiembrie 2007, la Radio Reîntregirea, în cadrul emisiunii Convorbiri duhovniceşti, a început un nou ciclu de dialoguri pe tema: Mărturisitori pentru Hristos din temniţele comuniste. În centrul acestor emisiuni se află două figuri emblematice: Valeriu Gafencu (1921 – 1952) şi Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa (1925 – 2006). În prima seară, de la ora 21.30 ascultătorii postului de radio al Arhiepiscopiei ortodoxe a Albei Iulia au putut urmări prima parte din dialogul despre viaţa Părintelui Gheorghe Calciu, care în acea zi ar fi împlinit 82 de ani. Dumnezeu, însă, l-a chemat în urmă cu un an în Împărăţia Sa. Ca invitat a vorbit Părintele Moise de la mânăstirea Oaşa, autorul cărţilor: „Valeriu Gafencu – sfântul închisorilor. Mărturii despre Valeriu Gafencu”, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2007, şi „Viaţa Părintelui Gheorghe Calciu – după mărturiile sale şi ale altora”, Editura Christiana, Bucureşti, 2007.

 

13. ARHIEPISCOPIA CATOLICĂ DE BUCUREŞTI ARE NEVOIE DE AJUTOR PENTRU PAROHIA DIN MEDGIDIA (JUDEŢUL CONSTANŢA)

Parohia romano-catolică din Medgidia are nevoie de o biserică nouă. În momentul de faţă credincioşii participă la Sfânta Liturghie într-o bisericuţă din lemn, devenită neîncăpătoare. Comunitatea nu are posibilităţi financiare pentru construirea unei biserici noi. Dar are credinţă şi speranţă!

Doamna Rita De Michele, o italiancă îndrăgostită de România şi de meleagurile dobrogene, şi-a oferit deja sprijinul. O asemenea construcţie implică însă costuri destul de mari. Alăturaţi-vă doamnei De Michele şi ajutaţi Arhiepiscopia de Bucureşti să construiască la Medgidia o casă pentru Dumnezeu. Şi Dumnezeu vă va răsplăti!, scrie pe site-ul arcb.ro Pr. Alois Arcana, director economic archiepiscopal.

IN MEMORIAM

14. ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN (1930 – 2007)

În noaptea de 21 spre 22 noiembrie a trecut la cele veşnice, după o lungă şi foarte grea suferinţă, Părintele Arhimandrit Ioanichie Bălan, de la mânăstirea Sihăstria (judeţul Neamţ). Slujba de înmormântare a avut loc sâmbătă, 24 noiembrie

Născut la 10 februarie 1930, în Stăniţa, judeţul Neamţ, şi primind la botez numele de Ioan, a absolvit Liceul comercial din Roman (1942 – 1949) şi Institutul Teologic Universitar din Bucureşti (1971 – 1975). La vârsta de 19 ani a intrat ca frate în mânăstirea Sihăstria, unde a şi depus voturile monahale şi a fost hirotonit diacon (aprilie 1953). In 1979, a fost hirotonit ieromonah, opt ani mai târziu – hirotesit protosinghel, iar în anul 1992 a devenit arhimandrit. A scris cărţile: Patericul românesc (Bucuresti, 1980), Vetre de sihăstrie românească (Bucureşti, 1981), Convorbiri duhovniceşti (Ed. Episcopiei Romanului, vol I, 1984; vol. II, 1988), Mărturii româneşti la Locurile Sfinte (Ed. Episcopiei Romanului, 1986), Călăuza ortodoxă în biserică (Iaşi, 1992), Călăuza ortodoxă în familie (Iasi, 1993), Rânduiala Sfintei Spovedanii şi a Sfintei Împărtăşanii (Iaşi, 1993), Părintele Paisie duhovnicul, (Iaşi, 1993), Părintele Cleopa duhovnicul (Iaşi, 1994), Convorbiri cu teologi ortodocşi străini (Iaşi, 1994). Cărţile sale au apărut în mai multe ediţii şi au fost traduse în limbi de circulaţie internaţională.

Cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel, cuvântul omagial, în numele Sinodului Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, a fost rostit la slujba de înmormântare de P.S. Ioachim Băcăoanul, Arhiereu vicar al Episcopiei Romanului.

„Cu sufletele copleşite de durere suntem astăzi în oaza de spiritualitate a mânăstirii Sihăstria pentru a-l însoţi pe ultimul său drum pe un mare Părinte al monahismului românesc, Arhim. Ioanichie Bălan. Vestea plecării sale din această lume a umplut de uimire, tristeţe şi durere întrega Biserică Românească, dar mai ales pe cei care au avut imensa şansă şi cinste să stea în preajma acestui minunat părinte. Fiecare am simţit fiorul sentimentului despărţirii de cineva care a fost apreciat şi iubit pentru calităţile sale excepţionale. (…)

Plecarea sa la mânăstire a coincis cu instaurarea în România a regimului totalitar-ateu comunist. Biserica a fost constrânsă să-şi desfăşoare o brumă din misiunea sa eternă doar în careul puţinelor locaşuri de închinare care mai scăpaseră braţului secular. Mânăstirile erau în mare majoritate închise, iar călugării – supuşi unui regim dictatorial, forţaţi să-şi părăsească mânăstirile şi să plece în lume.

În acest context şi-a început viaţa monahală Părintele Ioanichie. Providenţa a făcut ca această mânăstire să nu fie desfiinţată de comunişti, ci transformată într-un loc de recluziune pentru monahii bătrâni ai mânăstirilor închise. Astfel, la Sihăstria au ajuns monahi de înaltă ţinută duhovnicească; pentru că a fi „gherontas” (bătrân) înseamnă a avea o experienţă duhovnicească aparte. Părintele Ioanichie avea să se inspire din modul lor de viaţă, devenid un riguros trăitor al vieţii în Hristos, prin puterea Duhului Sfânt, şi un fervent următor al regulilor şi predaniilor Sfinţilor Părinţi. Părinţi ca Ioanichie Moroi, Vichentie Mălău (consătean cu părintele), Ioil, Galaction Ilie, Gherasim Cârjă, Cleopa Ilie, Paisie Olarul, Paisie Nichitencu, Veniamin Ioram, Partenie Buşcu, Caliopie Apetrei, Petroniu Tănase etc, la care se pot adăuga şi alţii din mânăstirile nemţene, şi nu numai, au devenit paradigme pentru Părintele Ioanichie, la umbra cărora s-a format, cu care a lucrat cele duhovniceşti şi pe care i-a descris apoi cu multă veneraţie în lucrarea sa de pionierat în spiritualitatea românească – Patericul Românesc.(…)

A fi cum a fost el, acelaşi pentru toţi şi diferit pentru fiecare, această calitate nu a aparţinut decât marilor Părinţi filocalici, care au ştiut să restaureze, în fiecare om cu care intrau în contact, icoana hristică, pregătind-o pentru îndumnezeire. Pentru Părintele Ioanichie, fiecare om, fiecare călugăr, frate de mânăstire, era unic şi el nu făcea niciodată o ierarhizare a persoanelor care-i păşeau pragul chiliei, totdeauna modestă, dar plină de cărţi şi de lumină. Din faţa lui iluminată şi din ochii lui iradiatori de lumină lină, izvorau totdeauna linişte şi siguranţă. Prin chilia lui au trecut nu numai creştini simpli, ci şi poeţi, scriitori, profesori, doctori etc. Este binecunoscută prietenia sa cu poetul Ioan Alexandru, cu Părintele Dumitru Stăniloae, cu Părintele Constantin Galeriu şi mulţi alţii. Pe fiecare îl primea ca pe un frate trimis de Hristos. În vorba lui dulce, dar fermă, puteai distinge cu uşurinţă chipul marelui duhovnic de la care oricine obţinea alinare sufletească şi trupească. Până şi mustrarea lui devenea mângâiere. În toţi cei aproape 60 de ani de viaţă consacrată lui Hristos, el s-a uitat pe sine şi a făcut totul pentru cei din jurul său, pentru mânăstirea sa, pentru Biserica din care făcea parte, pentru monahismul românesc, în speţă – pentru Dumnezeu.

A trăit 77 de ani. Dar, în toţi aceşti ani nu a precupeţit nici un efort pentru ca Hristos să fie lăudat şi propovăduit. Timpul pe care Dumnezeu i l-a dăruit să-l petreacă pe acest pământ l-a răscumpărat cu desăvârşire. „Nu pierdeţi vremea îndumnezeirii”, spunea Sf. Grigore de Nazianz. Părintele Ioanichie nu a pierdut acest timp al îndumnezeirii, a transfigurat timpul şi locul în care a trăit. A lucrat cu timp si fără timp, până când o boală necruţătoare i-a răpus sănătatea. (…)

Părinte Ioanichie, astăzi pentru tine este zi de Paşte. Toată această lume adunată în biserica mânăstirii Sihăstria unde ai slujit, unde te-ai rugat, unde ai mângâiat atâţia călugări şi credincioşi, toţi au venit pentru tine. Tu i-ai mobilizat încă o dată, dar nu pentru o corvoadă anume, ci pentru a cinsti trupul tău ostenit de atâta efort şi alergare, căci sufletul tău a plecat către ceruri să vadă faţa Celui în care ai crezut. De data aceasta sunt adunaţi în jurul tău nu pentru a face planuri de viitor în perspectiva bunului mers al mânăstirii, sau pentru a mai diortosi o dată vieţile sfinţilor, pe care i-ai iubit şi (cu care te-ai) asemănat, ci pentru a se ruga pentru tine, cum şi tu te-ai rugat de atâtea ori pentru ei. Ei îţi promit că vor termina tot ce mai era de înfăptuit, aşa cum tu ai plănuit. Tu odihneşte-te în pace şi priveşte-i de acolo de unde eşti”, a spus, în mare, în cuvântul său P.S. Ioachim Băcăoanul, care de altfel îi era şi rudă Părintelui Arhimandrit Ioanichie.

 

Redactor – editor

Vera Maria Neagu

(căreia îi aparţin ştirile nesemnate)

Reproducerea în presa scrisă sau vorbită a informaţiilor din acest buletin presupune cu obligativitate citarea sursei şi a editurii producătoare.

 

In Memoriam - arhim. Ioanichie Balan (1930-2007)

În noaptea de 21 spre 22 noiembrie a trecut la cele veşnice, după o lungă şi foarte grea suferinţă, Părintele Arhimandrit Ioanichie Bălan, de la mânăstirea Sihăstria (judeţul Neamţ). Slujba de înmormântare a avut loc sâmbătă, 24 noiembrie.>>o prezentare a vietii si operei marelui carturar >>aici >>